Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a publicat astăzi, în contextul Zilei Pământului, un nou studiu despre percepția, atitudinile și comportamentul românilor privind schimbările climatice și încălzirea globală.
Atât fenomenul încălzirii globale, cât și starea mediului înconjurător din lume sunt îngrijorătoare în măsură mare și foarte mare pentru aproximativ două treimi dintre români. Îngrijorarea cu privire la încălzirea globală ori referitoare la starea mediului înconjurător crește pe măsură ce respondenții sunt mai înaintați în vârstă și este direct proporțională cu nivelul de educație.
Trei sferturi (76%) dintre cei care au răspuns la chestionar consideră că încălzirea globală este o problemă foarte serioasă, dar în scădere cu aproximativ zece procente față de edițiile anterioare ale studiului. Procentul celor care declară acest lucru crește odată cu creșterea nivelului de educație al intervievaților.
Întrebați dacă au sesizat efecte ale fenomenului încălzirii globale în România, trei sferturi (75%) dintre participanții la studiu răspund afirmativ, ierarhia acestora fiind: schimbări la nivelul anotimpurilor (30%), temperaturi mai ridicate (20%), schimbările bruște ale vremii/temperaturii (20%), lipsa precipitațiilor/seceta (19%). Conștientizarea efectelor schimbărilor climatice în România este direct proporțională cu nivelul de educație, persoanele cu educație cel puțin medie și superioară declarând, în proporții mai ridicate decât alte categorii, că au resimțit aceste schimbări.
Tăierea arborilor și numărul mare de autovehicule existente în țară sunt considerate de către participanții la acest studiu ca fiind principalii factori care contribuie la fenomenul încălzirii globale, așa cum este acesta resimțit în România.
Pentru a combate încălzirea globală, o treime (34%) dintre români cred că prima măsură pe care ar trebui să o ia Guvernul ar fi să oprească tăierile ilegale de arbori sau să realizeze împăduriri, iar unul din 10 intervievați este de părere că ar trebui introduse măsuri care să vizeze restricționarea traficului ori a vehiculelor poluante. Atunci când este vorba despre măsuri menite să stopeze poluarea, cei mai mulți dintre respondenți (25%) pun pe primul loc măsurile legate de restricționarea traficului sau de încurajare a transportului alternativ, acestea fiind urmate de măsuri privind oprirea tăierilor ilegale de arbori sau împăduriri (15%) și de măsuri privind impulsionarea și sprijinirea colectării selective și a reciclării.
Ecologizarea și împădurirea sunt subiecte bine privite la nivel comunitar, două treimi (67%) dintre respondenți declarându-se interesați de campaniile de ecologizare bazate pe voluntariat, iar aproape trei sferturi (74%) de împăduririle bazate pe voluntariat. Cu toate acestea, implicarea reală în astfel de acțiuni este încă destul redusă, deși în creștere în ultimii patru ani: 44% dintre intervievați spun că au participat cel puțin o dată la o campanie de ecologizare sau colectare de deșeuri (bărbații, respondenții educați și cei din urban declarând în proporții mai ridicate participarea), iar 42% la împăduriri pe bază de voluntariat (cu participare declarată mai crescută în rândul bărbaților, a vârstnicilor, a respondenților cu studii superioare și a celor din mediul rural).
Aproape unul din cinci respondenți din zece declară că a donat bani pentru o cauză de protecție a mediului (procentul este mai mare în cazul tinerilor și a celor cu educație ridicată, dar invers proporțional cu vârsta și educația). Mai mult de jumătate (57%) dintre cei care au donat au alocat cel mult 100 de lei, 18% între 201 și 500 de lei, iar aproape unul din 10 donatori spun că au direcționat spre astfel de cauze peste 500 de lei.
4 din 10 participanți la cercetare susțin că au făcut voluntariat pentru o cauză de protecție a mediului (procentele sunt mai mari în rândul bărbaților, a tinerilor și cresc odată cu nivelul de educație a intervievaților).
Ediția 2023 a studiului IRES s-a realizat pe baza interviurilor realizate prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), în perioada 27 martie – 4 aprilie 2023, pe un eșantion format din 1.076 indivizi de 18+ ani.
