UE a făcut foarte puține progrese în tranziția către o economie circulară, în ciuda planurilor sale de acțiune și a miliardelor de euro alocate, se arată în raportul “Circular economy: slow transition by member states despite EU action”, publicat săptămâna aceasta de Curtea de Conturi Europeană (CCE).
Între 2015 și 2021, rata medie de circularitate pentru toate cele 27 de țări ale UE a crescut cu doar 0,4 puncte procentuale. Șapte dintre acestea – Lituania, Suedia, România, Danemarca, Luxemburg, Finlanda și Polonia – chiar au regresat în această perioadă. Prin urmare, auditorii concluzionează că ambiția UE de a-și dubla ponderea materialelor reciclate și reintroduse în economie până în 2030 pare foarte dificilă.
„Conservarea materialelor și reducerea la minimum a deșeurilor sunt esențiale dacă UE dorește să devină eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și să atingă obiectivele de mediu ale Pactului său verde”, a declarat Annemie Turtelboom, membră a ECA. „Dar acțiunea UE a fost până acum neputincioasă, ceea ce înseamnă că tranziția circulară este, din păcate, aproape în impas în țările europene.”
O economie circulară păstrează valoarea produselor, a materialelor și a resurselor cât mai mult timp posibil pentru a reduce la minimum deșeurile. Pentru a contribui la tranziția circulară, Comisia Europeană a emis două planuri de acțiune privind economia circulară. Primul, din 2015, conținea 54 de acțiuni specifice. Cel de al doilea, emis în 2020, a adăugat 35 de acțiuni noi și a stabilit obiectivul de a-și dubla „rata de circularitate” – proporția de materiale reciclate și reintroduse în economia UE – până în 2030. Niciunul dintre aceste planuri nu este obligatoriu, dar au fost concepute pentru a sprijini statele membre în creșterea activităților de economie circulară în ultimii ani. Până în iunie 2022, aproape toate țările UE aveau o strategie națională privind economia circulară sau erau în curs de elaborare a uneia.
UE a pus la dispoziție o sumă semnificativă de fonduri, alocând peste 10 miliarde de euro între 2016 și 2020 pentru a investi în inovarea ecologică și pentru a ajuta întreprinderile în tranziția către o economie circulară. Cu toate acestea, statele membre au cheltuit marea majoritate a acestor bani pentru gestionarea deșeurilor, mai degrabă decât pentru prevenirea acestora prin intermediul proiectării circulare, care ar fi avut probabil un impact mai mare.
Abordarea „economiei circulare” prezintă avantaje semnificative în ceea ce privește durabilitatea. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă produse care durează mai mult și/sau sunt mai ușor de reparat, modernizat, refabricat, reutilizat sau reciclat. Pentru întreprinderi, aceasta oferă o serie de avantaje potențiale, inclusiv o mai mare eficiență a resurselor și o expunere mai redusă la volatilitatea prețurilor. Aproximativ 80% din impactul de mediu al unui produs este determinat de designul acestuia.
Răspunsul Comisiei Europene la raportul ECA
Comisia salută raportul special al CCE privind economia circulară, care se axează în special pe acțiunile referitoare la proiectarea circulară a produselor și a proceselor de producție. Raportul oferă o bună imagine de ansamblu a diferitelor acțiuni întreprinse de Comisie pentru a promova măsuri care aduc schimbările concrete dorite, legat de proiectarea circulară, dar și pentru a sprijini financiar această transformare economică profundă. Comisia va pune în aplicare recomandările din prezentul raport în cadrul evoluțiilor viitoare ale politicii privind economia circulară, astfel cum sunt prezentate mai jos. În acest context, Comisia dorește să sublinieze că, pentru a fi eficace, politicile privind economia circulară trebuie să fie elaborate pe baza unei abordări bazate pe ciclul de viață, ca în cazul Planurilor de acțiune privind economia circulară (PAEC).
Strategia României privind economia circulară
Comisia Europeană a sprijinit România în elaborarea unei strategii privind economia circulară, care a fost adoptată oficial de guvernul României la 21 septembrie 2022.
Strategia adoptată oferă o imagine de ansamblu a potențialului de circularitate pe care îl au 14 sectoare economice din România, stabilind o direcție generală clară care vizează accelerarea tranziției de la un model economic liniar la unul circular.
În strategia națională sunt prevăzute 5 priorități pentru elaborarea de politici care vizează promovarea circularității în România. Acestea se axează pe:
- reducerea consumului de materii prime virgine prin activități durabile de extracție, reciclare și recuperare;
- reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a produselor;
- reducerea impactului activităților de producție asupra mediului;
- reducerea impactului pe care îl au asupra mediului activitățile de gestionare și eliminare ale deșeurilor și apelor reziduale și
- îmbunătățirea coerenței politicilor și guvernanței, comunicării și colaborării între autoritățile locale, regionale și naționale.
Pentru România, următorul pas este elaborarea unui plan de acțiune care va conține măsuri concrete de maximizare a potențialului de circularitate în șapte sectoare economice: agricultură și silvicultură, industria auto, construcții, bunuri de consum, echipamente electrice și electronice, precum și în două sectoare orizontale, și anume apa și deșeurile.
Explicație foto (de la stânga la dreapta): Paloma Munoz Mula, James Verity, Iliana Ivanova, Rafal Gorajski, Agota Krenusz
© European Union, 2023
