În ultimii 6 ani, după semnarea Acordului de la Paris, în 2015, băncile franceze au finanțat cu 154 de miliarde de dolari companii cu cele mai mari proiecte de combustibili fosili din lume, relatează publicația The Guardian.
Cercetările efectuate de ONG-urile franceze Data for Good și Éclaircies, împreună cu jurnaliști de la The Guardian și Le Monde, au arătat că băncile franceze au investit mai mulți bani în companiile care operează aceste proiecte numite „bombe de carbon” decât băncile din orice altă țară europeană, după cele din China și SUA.
Bombele de carbon reprezintă cele mai mari 425 de proiecte de extracție a combustibililor fosili din lume.
„Companiile de combustibili fosili și băncile au pus în aplicare o strategie cinică”, a declarat Valerie Masson-Delmotte, climatolog la CEA Paris-Saclay, care a co-prezidat secțiunea de științe fizice a celui mai recent raport al Grupul interguvernamental al Națiunilor Unite privind schimbările climatice (IPCC). În ciuda obiectivului de a deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, a spus ea, acestea „acționează acum pentru a crește utilizarea combustibililor fosili și, prin urmare, emisiile – ignorând în mod deliberat una dintre cele mai puternice constatări științifice care stabilesc o legătură între emisiile cumulate de CO2 și nivelurile de încălzire globală”.
Cele patru bănci franceze – BNP Paribas, Grupul BPCE, Crédite Agricole și Société Générale – au investit împreună 17,8 miliarde de dolari în 2022 în companii care plănuiesc sau operează bombe de carbon, a constatat cercetarea. Pe parcursul unei perioada de șase ani, începând cu 2016, beneficiarii finanțărilor au variat de la companii petroliere și de gaze din SUA la companii energetice de stat din țări precum Brazilia, Arabia Saudită și China.
Baza de date inițială a proiectelor bombe de carbon provine dintr-o lucrare de cercetare care a numărat 425 de mine de cărbune, câmpuri petroliere și câmpuri de gaze cu emisii potențiale pe durata de viață mai mari de 1 gigatonă de CO2.
Cercetătorii francezi au comparat apoi aceste date cu datele privind operatorii de la Global Energy Monitor și cu datele privind finanțatorii de la Banking on Climate Chaos, un raport al unui ONG care cuprinde cele mai mari 60 de bănci.
Pentru unele proiecte, informațiile nu corespundeau cu datele utilizate pentru identificarea companiilor și băncilor. Altele erau depășite sau aveau un statut operațional neclar.
„Există foarte puține date publice și fiabile disponibile pentru a identifica proiectele fosile la nivel mondial, rezervele lor totale, emisiile de gaze cu efect de seră asociate și actorii implicați.” a declarat Lou Welgryn, co-președintele organizației Data for Good, care a condus cercetarea. „Această opacitate, în unele cazuri, ne determină să subestimăm numărul de proiecte asociate unei companii sau fluxurile financiare dintre o bancă și companiile care exploatează bombe de carbon.”
Un purtător de cuvânt al BNP Paribas a declarat că banca a încetat să mai acorde împrumuturi unora dintre companiile de pe listă, adăugând că una dintre bazele de date de bază conține erori care au umflat în mod artificial cifrele.
Purtătorul de cuvânt a precizat că BNP Paribas și-a actualizat politicile în acest an și că nu va mai finanța noi câmpuri petroliere și de gaze, indiferent de metoda de finanțare, și că banca și-a propus să finanțeze în proporție de până la 80% proiecte energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon până în 2030.
Un purtător de cuvânt al Crédit Agricole a contestat, de asemenea, cifrele din raport, spunând că acesta include o dublă contabilizare și că majoritatea proiectelor din listă sunt în implementare de mulți ani. „Ne-am luat angajamentul de a nu mai finanța niciun proiect nou de exploatare a cărbunelui sau companii care dezvoltă astfel de proiecte. De asemenea, ne-am luat angajamentul de a nu mai finanța niciun nou proiect de explorare și producție de petrol.” a declarat banca.
Purtătorul de cuvânt a confirmat că promisiunea s-a referit doar la finanțarea de proiecte, nu și la finanțarea corporativă, dar a precizat că societatea s-a angajat să își reducă expunerea la credite pentru petrolul din amonte cu 25% începând cu 2020-25, în conformitate cu scenariul zero net al Agenției Internaționale a Energiei – AIE.
Un purtător de cuvânt al grupului BPCE a declarat că acesta susține toți clienții săi, inclusiv marile companii energetice, în strategiile lor de tranziție energetică și de decarbonizare: „Această abordare de parteneriat este esențială și este mai benefică decât o oprire bruscă a finanțării oferite clienților. Grupul BPCE este convins că acești actori, datorită capacităților lor tehnice și financiare, dispun de pârghiile necesare pentru a accelera tranziția energetică prin dezvoltarea energiilor regenerabile și cu emisii reduse de carbon.”
Un purtător de cuvânt al Société Générale a declarat că banca și-a fixat în luna septembrie 2023 „unele dintre cele mai ambițioase obiective din industria noastră”. Printre acestea se numără reducerea expunerii băncii la producția de petrol și gaze naturale cu 80% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2019, încetarea sprijinului începând cu 2024 pentru noi câmpuri petroliere și de gaze pentru care decizia finală de investiție a fost luată după 2021 și stoparea ofertelor de produse și servicii financiare pentru orice companie privată care își obține aproape toate veniturile din activități în amonte de petrol și gaze naturale.
Foto: nikitabuida – freepik
