Un nou studiu publicat în British Medical Journal relevă o legătură îngrijorătoare între consumul de alimente ultraprocesate și riscul crescut de deces.
Studiul, citat de Affidia Journal, a fost realizat de o echipă de cercetători de la Școala Chan de Sănătate Publică din cadrul Universității Harvard și de la alte instituții și a analizat date din două alte studii de mare amploare – Nurses’ Health Study și Health Professionals Follow-up Study – care se întind pe parcursul a trei decenii.
La studiu au participat aproape 75.000 de asistente medicale din 11 state americane și aproximativ 40.000 de profesioniști din domeniul sănătății de sex masculin din toate cele 50 de state, toți având o stare de sănătate bună la începutul investigației.
La fiecare patru ani, participanților li s-a cerut să completeze chestionare detaliate despre obiceiurile lor alimentare, iar starea lor de sănătate a fost monitorizată îndeaproape la fiecare doi ani. Ca urmare, peste 30.000 de decese ale femeilor și 18.000 de decese ale bărbaților au fost documentate pe parcursul celor 34 și respectiv 31 de ani de monitorizare.
Cercetătorii au descoperit că indivizii din cea mai mare cuartilă de consum de alimente ultraprocesate, care consumau în medie șapte porții pe zi, aveau un risc cu 4% mai mare de deces din orice cauză, în comparație cu cei din cea mai mică cuartilă, care consumau în medie trei porții pe zi. În plus, studiul a relevat un risc cu 9% mai mare de deces din alte cauze decât cancerul sau bolile cardiovasculare și un risc cu 8% mai mare de deces din cauza bolilor neurodegenerative.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, tipuri specifice de alimente ultraprocesate care prezintă cel mai mare risc. Mâncărurile gata preparate care conțin carne de vită, pui sau pește s-au dovedit a fi cele mai dăunătoare, urmate de băuturile zaharoase, deserturile pe bază de lactate și produsele ultraprocesate pentru micul dejun.
Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că definiția alimentelor „ultraprocesate” nu este lipsită de dezbatere. Deși sistemul actual de clasificare reprezintă cel mai bun sistem disponibil, unii susțin că acesta ar putea fi prea larg, penalizând potențial anumite alimente procesate care nu sunt neapărat nesănătoase. Autorii studiului subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a rafina clasificarea și pentru a înțelege mai bine mecanismele precise prin care diferitele tipuri de alimente ultraprocesate au un impact asupra rezultatelor în materie de sănătate.
În ciuda acestor nuanțe, concluziile studiului reprezintă un apel clar la acțiune. Această cercetare întărește importanța reducerii consumului nostru de alimente ultraprocesate, în special a celor care au un conținut ridicat de zaharuri adăugate, grăsimi nesănătoase și alți aditivi.
Pe măsură ce comunitatea științifică continuă să se confrunte cu relația complexă dintre alimentație și sănătate, promovarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase și a unor politici care să descurajeze consumul acestor alimente ar trebui să fie o prioritate absolută pentru autoritățile din domeniul sănătății publice.
Mai multe informații despre studiu, AICI.
