Cele mai mari instituții financiare din lume și-au sporit în 2021 sprijinul acordat companiilor din sectoarele agriculturii, silviculturii și exploatării terenurilor responsabile într-o mare măsură pentru defrișările la nivel mondial, potrivit unui studiu citat de Reuters.
Publicat de Coaliția Forests & Finance, care urmărește îmbunătățirea transparenței, a politicilor și a reglementărilor din sectorul financiar, raportul a constatat că finanțarea acestor companii a crescut cu peste 60%, ajungând la 47 de miliarde de dolari între 2020 și 2021.
Evaluarea Forests & Finance a 200 de instituții financiare asociate cu companii care lucrează în zone cu risc de despădurire din America Latină, Asia de Sud-Est și Africa Centrală și de Vest a notat 59% dintre acestea cu un scor sub unu din 10, semn al unui „eșec abject” în ceea ce privește atenuarea riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG).
În Indonezia, de exemplu, producătorii de celuloză și hârtie din sud-estul Asiei continuă să își extindă producția, punând sub presiune pădurile rămase în țară, în timp ce în Brazilia, industria cărnii de vită este responsabilă pentru 80% din defrișările din Amazon începând cu 1985, se arată în raport.
Politicile instituțiilor financiare privind acordarea de credite sau investiții în ambele sectoare au fost „foarte slabe”, a mai arătat studiul, și au făcut prea puțin pentru a evita degradarea mediului, pentru a sprijini drepturile popoarelor indigene și ale comunităților locale.
„Este bine stabilit faptul că cele două crize gemene, ale schimbărilor climatice și pierderii biodiversității, reprezintă o amenințare la scară planetară, dar, cu toate acestea, instituțiile financiare din lume își sporesc împrumuturile către aceleași industrii care duc omenirea pe marginea prăpastiei”, a declarat Tom Picken, membru fondator al Coaliției Forests & Finance. „Această ultimă evaluare arată cum marile bănci și investitorii instituționali sunt orbi la urgența momentului, iar politicile din sectorul financiar rămân periculos de inadecvate. Având în vedere că sectorul agriculturii, silviculturii și al utilizării terenurilor contribuie cu 23% la emisiile globale de carbon, este foarte clar că trebuie să revizuim regulile care guvernează procesul decizional al băncilor și al investitorilor dacă vrem să facem față urgențelor globale cu care ne confruntăm în materie de climă, biodiversitate și drepturi.”
