Zeci de țări urmează să își anunțe noile ținte climatice înainte de summitul ONU COP30 din noiembrie, însă cele mai așteptate angajamente rămân cele ale Chinei și Uniunii Europene, relatează AFP.
China, cel mai mare poluator al planetei, are puterea de a influența decisiv traiectoria încălzirii globale, în timp ce Uniunea Europeană este presată să demonstreze că rămâne o forță credibilă în lupta pentru climă.
Deși aceste angajamente trebuiau prezentate deja, liderii speră să arate că lumea poate depăși diviziunile geopolitice și comerciale pentru a menține vii obiectivele Acordului de la Paris. Secretarul general ONU, Antonio Guterres, așteaptă un val de promisiuni la summitul special pe climă pe care îl găzduiește săptămâna viitoare la New York.
China: între dependența de cărbune și boom-ul energiei verzi
Responsabilă pentru circa 30% din emisiile globale anuale de gaze cu efect de seră, China este, paradoxal, și o superputere în domeniul energiilor regenerabile. Ținta pe care Beijingul o va stabili pentru 2035 ar putea decide dacă obiectivul de limitare a încălzirii globale „cu mult sub 2°C” și, ideal, la 1,5°C, mai rămâne realizabil.
În 2021, China s-a angajat să atingă vârful emisiilor de CO₂ înainte de 2030 și neutralitatea climatică până în 2060. Noul plan pentru 2035 promite să includă pentru prima dată toate sectoarele economice și toate tipurile de gaze cu efect de seră.
Potrivit unor analize independente, China ar putea reduce emisiile cu cel puțin 30% până în 2035 față de nivelurile din 2023 – minimul necesar pentru respectarea Acordului de la Paris. Alți experți susțin că reducerea ar trebui să ajungă la 66% pentru a menține șanse reale de a limita încălzirea la 1,5°C.
Deși istoric a avut obiceiul să promită mai puțin și să realizeze mai mult, China oferă și motive de optimism: obiectivul de 1.200 GW instalați în energie solară și eoliană până în 2030 a fost atins deja în 2024. În plus, date recente sugerează că emisiile de CO₂ ar fi început să scadă, datorită expansiunii-record a energiei solare.
Uniunea Europeană: lider sau un pas înapoi?
Uniunea Europeană, responsabilă pentru doar 6% din emisiile globale în 2023, se mișcă mai rapid decât alte economii dezvoltate în direcția decarbonării. Bruxellesul estimează că până în 2030 va reduce emisiile cu 54% față de nivelul din 1990, aproape de ținta oficială de 55%.
Totuși, dezacordurile interne au întârziat prezentarea planului pentru 2035 și a obiectivului climatic pentru 2040. Pentru a nu ajunge cu mâna goală la summitul ONU, UE a lansat recent o declarație de intenție, propunând o reducere a emisiilor cuprinsă între 66,25% și 72,5% față de 1990.
Organizațiile de mediu consideră că această propunere este insuficientă. Conform proiecțiilor Climate Action Tracker, pentru a fi compatibilă cu limita de 1,5°C, UE ar trebui să reducă emisiile cu circa 68% până în 2030 și 78% până în 2035.
O lume care așteaptă decizii clare
În timp ce comunitatea internațională urmărește cu atenție mișcările celor doi mari actori, statele insulare și cele mai vulnerabile la schimbările climatice cer angajamente mai ferme. „Continuăm să cerem partenerilor din UE să facă mai mult și să ne arate leadership”, a declarat Ilana Seid, președinta Alianței Statelor Insulare Mici (AOSIS).
Cu COP30 la orizont, rămâne de văzut dacă Beijingul și Bruxellesul vor reuși să livreze planuri climatice suficient de ambițioase pentru a menține deschisă fereastra limitată de speranță pe care o mai are lumea.
