Noul Cod Silvic românesc, recent adoptat, reprezintă o ocazie ratată pentru o reformă cuprinzătoare a managementului forestier, potrivit unei evaluări intermediare realizate de WWF România. Cu toate că introduce noi concepte, legislația nu oferă o direcție strategică clară și amână, în fapt, luarea deciziilor critice pentru implementarea guvernamentală viitoare.
Principalele deficiențe ale Noului Cod Silvic:
1. Mecanisme de control inadecvate
Codul actual menține un sistem de control învechit, concentrat pe marcarea și paza arborilor, în loc să implementeze o supraveghere solidă a pieței de lemn. WWF România subliniază necesitatea schimbării către controlul volumelor de lemn la intrarea pe piață, cu plăți strict legate de cantitățile de lemn declarate.
2. Dinamici problematice ale proprietății forestiere
Codul pare să faciliteze retrocedarea pădurilor deținute de stat, riscând reînvierea unui proces haotic de restituire. Mai mult, există riscuri semnificative de transformare a Romsilva într-o entitate comercială orientată exclusiv către profit, care ar putea neglija obiectivele de interes public și de management durabil al pădurilor.
3. Cadru insuficient de trasabilitate a lemnului
Legislația nu prezintă o abordare cuprinzătoare și clară privind trasabilitatea și introducerea lemnului pe piață. WWF România susține că elementele de bază ale trasabilității lemnului, prezentate în Strategia Națională Forestieră, trebuie definite mai precis în reglementările guvernamentale ulterioare.
4. Valorificare ambiguă a lemnului
Definiția valorificării lemnului din cod rămâne excesiv de largă și imprecisă. Aceasta nu reușește să promoveze o strategie clară pentru administratorii de păduri de a procesa lemnul în segmente de produse cu valoare adăugată maximă care să permită utilizarea în cascadă.
Recomandări
WWF România propune mai multe intervenții țintite:
- Revizuirea indicatorilor de performanță ai Romsilva
- Definirea clară a obligațiilor de serviciu public
- Stabilirea unor mecanisme precise de trasabilitate a lemnului
- Implementarea reglementărilor care promovează lanțurile de prelucrare de înaltă valoare a lemnului
- Asigurarea susținerii principiilor silviculturii durabile prin actele legislative subsecvente
Adoptarea Codului silvic, salutată de ONG-urile de mediu
Adoptarea în Parlament a Codului silvic a fost salutată de mai multe ONG-uri de mediu, care au evidenţiat prevederile privind centurile verzi, accesul nerestricţionat în pădure şi protejarea arborilor remarcabili din fondul forestier.
Fondatorul Platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde”, Alex Găvan, a precizat că măsurile vizează oraşe mai reziliente climatic şi mai puţin poluate.
„Ieri, cele patru puncte majore introduse în noul Cod silvic de către Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde au fost adoptate aproape cu unanimitate de către Parlament, ca parte integrantă a acestei legi organice: ocrotirea pădurilor din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi Bucureşti-Ilfov (inclusiv jumătatea din pădurea Băneasa ce ţine de judeţ); legiferarea centurilor verzi şi pentru restul oraşelor, la nivel naţional; accesul nerestricţionat în pădure, pentru recreere, cu bicicleta (cel nerestricţionat pedestru, tot pentru recreere, fusese inclus încă de la Senat cu deja largă acceptare); protejarea arborilor remarcabili din fondul forestier. Măsuri ce onorează Pădurea şi care sunt menite să contribuie semnificativ la a avea oraşe mai reziliente climatic şi mai puţin poluate. Măsuri cu impact sistemic pozitiv în viaţa a milioane de oameni”, a scris Alex Găvan, pe Facebook.
Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti a transmis că noul Cod silvic aduce o parte dintre reformele mult aşteptate pentru protejarea pădurilor. Astfel, se creează „o oportunitate grozavă” pentru amenajarea unei Centuri verzi în jurul Bucureştiului, fiind puse bazele pentru împădurirea a 60.000 de hectare noi de terenuri agricole sau degradate. Tăierile ilegale de arbori devin din nou infracţiune, chiar şi pentru pădurile din oraş, indiferent de regimul de proprietate.
„De acum încolo, pădurile din judeţul Ilfov nu vor mai fi exploatate pentru lemn, ci doar lucrări în scop de reconstrucţie ecologică, lucrări de împăduriri, reîmpăduriri şi completare a regenerării naturale, lucrări de îngrijire a plantaţiilor existente. În cazuri strict justificate, se poate proceda la doborârea arborilor care creează o stare de pericol pentru siguranţa vizitatorilor. (…) Apar noi mecanisme legale pentru protejarea biodiversităţii din pădure, cum ar fi protejarea arborilor habitat, a arborilor remarcabili şi instituirea unor insule de îmbătrânire”, a precizat asociaţia.
La rândul său, Reţeaua pentru Natură Urbană a subliniat că în pădurile din judeţul Ilfov nu vor mai fi permise tăierile de exploatare, acesta fiind „primul pas pentru Centura verde a Bucureştiului şi un precedent important” pentru protejarea pădurilor din jurul oraşelor.
„Normele trebuie să fie scrise şi aprobate în doi ani de la promulgarea Codului silvic, însă, în principiu, includerea pădurilor în centurile verzi înseamnă că din pădurile din jurul oraşelor nu se vor mai face tăieri comerciale şi vor fi administrate pentru menţinerea rolului social, pentru recreere, educaţie, observare şi cunoaşterea naturii, precum şi pentru sport în aer liber”, a menţionat sursa citată, pe Facebook.
