După o creștere puternică a importurilor de energie în UE între 2021 și 2022, scenariul este diferit în 2023, importurile scăzând pentru al doilea trimestru consecutiv în comparație cu aceeași perioadă din anul precedent, potrivit celor mai recente date Eurostat.
În al doilea trimestru al anului 2023, comparativ cu același trimestru al anului 2022, importurile UE au scăzut cu 39,4 % ca valoare și cu 11,3 % în ceea ce privește masa netă (greutate exprimată în tone). Aceste rezultate urmează scăderilor de 26,5 % și, respectiv, 6,1 % în primul trimestru al acestui an.
Importurile de petrol din Rusia au scăzut de la o medie lunară de 8,7 milioane de tone în al doilea trimestru al anului 2022 la 1,6 milioane de tone în al doilea trimestru al acestui an (-82 %), în timp ce importurile de la partenerii din afara UE, cu excepția Rusiei, au crescut cu 5,8 milioane de tone, de la 31,5 milioane la 37,3 milioane de tone.
Importurile UE de gaze naturale au scăzut semnificativ (-17 % în ceea ce privește masa netă) în al doilea trimestru al anului 2023, comparativ cu același trimestru din 2022, posibil datorită planului de reducere al UE, în cadrul căruia țările UE s-au angajat să reducă consumul de gaze.
Importurile de gaze naturale din Rusia au scăzut de la o medie lunară de 5,1 milioane de tone în al doilea trimestru al anului 2022 la 2,5 milioane de tone în al doilea trimestru al lui 2023.
Diversificarea continuă a furnizorilor
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a determinat UE să pună în aplicare mai multe pachete de sancțiuni, care au afectat în mod direct și indirect comerțul cu petrol și gaze naturale. Impactul este acum vizibil în diversificarea tot mai mare a furnizorilor de energie.
Interdicția UE privind importurile de țiței rusesc pe mare a intrat în vigoare la 5 decembrie 2022, urmată de embargoul asupra produselor petroliere rafinate începând cu 5 februarie 2023, care a avut un impact asupra rezultatelor în primul și în al doilea trimestru al anului 2023.
În al doilea trimestru al anului 2022, Rusia a fost principalul furnizor de uleiuri petroliere, cu o pondere de 15,9 % din totalul importurilor UE. În al doilea trimestru al anului 2023, Rusia s-a clasat doar pe locul 12, cu o pondere de 2,7 %, în scădere cu 13,2 puncte procentuale (pp) față de 2022.
În schimb, Norvegia (+ 3,5 puncte procentuale până la 13,7 %), Kazahstan (+ 3,2 puncte procentuale până la 10,2 %), Statele Unite (+ 2,1 pp până la 13,6 %) și Arabia Saudită (+ 2,3 puncte procentuale până la 9,0 %) au înregistrat o creștere a cotei lor în aceeași perioadă, iar Libia a devenit un partener important, reprezentând 8,1 % din importurile de petrol ale UE.
Situația a fost similară în cazul gazelor naturale în stare gazoasă, cota Rusiei scăzând cu 14,5 puncte procentuale, ajungând la 13,8 % din totalul importurilor UE, în timp ce cotele Algeriei (+ 9,3 pp) și Norvegiei (+ 6,2 pp) au crescut semnificativ.
În al doilea trimestru al anului 2023, Norvegia a fost principalul furnizor al UE, cu o cotă de 44,3 % din totalul importurilor UE, urmată de Regatul Unit (17,8 %) și Algeria (16,5 %). Î
n ceea ce privește gazele naturale lichefiate, Statele Unite rămân de departe principalul furnizor al UE în al doilea trimestru al anului 2023, cu o pondere de 46,4 % în totalul importurilor UE, urmate de Rusia (12,4 %), Qatar (10,9 %), Algeria (9,9 %) și Nigeria (5,1 %).
Dintre acești furnizori, doar Algeria și Nigeria au înregistrat o creștere a ponderii (+ 5,2 puncte procentuale și, respectiv, + 1,0 puncte procentuale), comparativ cu al doilea trimestru al anului 2022.
În schimb, cotele respective ale Statelor Unite, Rusiei și Qatarului au scăzut cu -2,8 pp, -2,7 pp și, respectiv, -1,1 pp. Norvegia și Oman au devenit furnizori importanți, cu cote de 3,3 % și, respectiv, 2,9 %.
