Un sondaj realizat de KPMG pe un eșantion de peste 2000 de adulți din Regatul Unit a arătat că 54% dintre aceștia ar înceta să mai cumpere produse și servicii de la o marcă care face declarații de mediu înșelătoare.
Atunci când respondenții au fost rugați să definească noțiunea de ”greenwashing”, scrie publicația edie, trei sferturi dintre ei au spus că ar folosi acest termen pentru a descrie o organizație care face afirmații false, exagerate sau neclare cu privire la sustenabilitatea anumitor produse sau servicii.
O proporție similară ar denumi ”greenwashing” ca fiind afirmațiile de mediu „nefondate”.
În plus, 6 din 10 respondenți au declarat că ar cataloga o întreprindere ca fiind ”greenwasher” dacă unele dintre acțiunile și politicile sale ar fi în contradicție. De exemplu, o bancă cu un obiectiv climatic care nu se aplică majorității emisiilor sale finanțate ar intra în această categorie, la fel ca și o companie cu obiective mai puțin ambițioase pe o piață decât pe alta.
O minoritate semnificativă (39%) ar suspecta o marcă de ”greenwashing” dacă aceasta nu a făcut public un obiectiv stabilit pentru un subiect de mediu pe care îl consideră important.
Sondajul a constatat că aproape o cincime (18%) dintre consumatori au încetat să mai folosească o anumită marcă după ce aceasta a fost acuzată de greenwashing. Printre acestea se numără mărcile care au făcut obiectul unor campanii ale ONG-urilor și activiștilor, precum și mărcile care au fost sancționate de autoritățile de reglementare sau în instanță.
Agenția britanică pentru standarde în publicitate a interzis în ultima vreme campaniile mai multor companii, printre care Shell, Petronas și Repsol, din sectrorul energetic, banca multinațională HSBC și compania aeriană Lufthansa.
54% dintre cei intervievați au declarat că sunt pregătiți ca în viitor să nu mai cumpere de la o companie acuzată de greenwashing, iar aproape 4 din 10 au declarat că și-ar schimba abordarea investițională dacă ar descoperi că un proiect sau o afacere în care investesc a practicat dezinformarea ecologică.
„Companiile dornice să profite de interesul tot mai mare pentru produsele sustenabile ar trebui să adopte o abordare cumpătată”, a declarat Richard Andrews, șeful departamentului ESG din cadrul KPMG UK, care a adăugat că supraevaluarea impactului de sustenabilitate poate duce la pierderea clienților și a reputației.
Andrews a mai spus că societățile pot face „involuntar” greenwashing prin faptul că nu colectează, nu înțeleg și nu comunică date de calitate referitoare la impactul produselor și serviciilor lor asupra mediului.
Neîncredrea în etichetele ecologice
Cercetarea a scos la iveală o neîncredere din ce în ce mai mare în declarațiile de sustenabilitate ale companiilor, pe măsură ce acestea devin tot mai frecvente; o treime dintre respondenți au declarat că sunt sceptici în ceea ce privește majoritatea declarațiilor.
S-a constatat că respondenții sunt cei mai neîncrezători în declarațiile din sectoarele energiei, modei, transporturilor și produselor alimentare.
În plus, mai mult de un sfert (28%) au declarat că se străduiesc să înțeleagă care produse sau servicii sunt cu adevărat cele mai sustenabile, din cauza etichetării incoerente și a proliferării diferitelor sisteme de etichetare.
Factorii de decizie politică din UE au răspuns la preocupările legate de această confuzie prin aprobarea unei noi directive care va opri temporar lansarea oricăror etichete ecologice suplimentare și va demara o revizuire a sistemelor existente.
