În timp ce munți de mobilă ieftină și haine „la modă” dar de slabă calitate ajung anual la groapa de gunoi, Generația Z marchează o schimbare vizibilă de mentalitate: respinge produsele de tip fast fashion și fast furniture și se orientează către soluții second-hand, vintage și recondiționate, conform unei serii de analize publicate de DW.
Fenomenul reflectă o combinație de factori: preocuparea pentru mediu, dorința de individualitate, presiunea bugetară și interesul pentru calitate.
Fast furniture – comoditate cu preț ascuns
La nivel global, se pun anual pe piață cel puțin 51 de milioane de tone de mobilier nou, iar peste 95% este aruncat după perioade relativ scurte de utilizare. În SUA, numai în 2018 s-au generat 12,1 milioane de tone de deșeuri de mobilier, dintre care mai puțin de 0,5% au fost reciclate – o creștere totuși de șase ori față de 1960.
Potrivit DW, acest model de consum este alimentat de apariția fast furniture, un concept similar cu fast fashion: mobilier produs ieftin, schimbat rapid pentru a ține pasul cu trendurile sezoniere, dar greu de reciclat din cauza materialelor mixte (textile, spumă, metal, lemn compozit, adezivi).
Designerul CoCo Ree Lemery subliniază că explozia mobilierului „disposable” a fost facilitată de noile materiale low-cost și de influența brandurilor de fast fashion asupra industriei de home decor. „Datele de consum arată o preferință pentru trenduri ieftine și trecătoare, iar producătorii pur și simplu le urmează, deși nu sunt sustenabile pe termen lung”, explică ea.
În acest context, IKEA, unul dintre cei mai mari consumatori de lemn la nivel global, a fost acuzată de Greenpeace că ar folosi resurse din păduri vechi din Carpații României. Compania a respins acuzațiile, afirmând pentru DW că respectă legislația și standardele FSC și că „lemnul din păduri virgine este strict interzis în lanțul nostru de aprovizionare”.
Gen Z redescoperă durabilitatea prin second-hand
Pe fondul acestui model de consum accelerat, tinerii cumpărători încep să caute alternative. Datele arată că:
- 1 miliard de oameni vizitează lunar Facebook Marketplace, dintre care aproape 500 de milioane cumpără efectiv ceva;
- căutările pe Pinterest pentru „secondhand kitchens” au crescut cu 1.012%, iar pentru „secondhand decor” cu 283%;
- Gen Z reprezintă jumătate din baza de utilizatori a platformei.
Pentru mulți, un obiect second-hand are nu doar valoare materială, ci și valoare emoțională. „Cu mobila veche, trebuie să investești în a o reîmprospăta, iar asta o face parte din povestea ta”, a spus pentru DW Deana McDonagh, profesor de design industrial la University of Illinois.
Moda vintage: autenticitate și sustenabilitate
Dacă în mobilier tendința este clară, în modă fenomenul este chiar mai vizibil. DW notează că „second-hand” a fost rebranduit ca „pre-loved” sau „vintage”, câștigând prestigiu și chiar un premium de preț.
„Pentru Gen Z, cumpărarea de vintage este legată de identitatea personală. Într-o eră digitală unde toți vedem aceleași trenduri, dorința de a avea un stil unic devine foarte puternică”, explică Valentina Herbort, jurnalist de modă și consultant social media.
Un alt factor este calitatea: hainele mai vechi sunt percepute ca mai bine făcute decât cele de fast fashion. „Diferența se simte imediat”, spune Herbort.
Mai mult, vintage-ul apare ca răspuns conștient la criticile privind poluarea și exploatarea din industria fast fashion. „Este o replică directă la exploatarea oamenilor și a planetei”, afirmă Elke Gaugele, profesor la Academy of Fine Arts din Viena.
Între sustenabilitate și „fast vintage”
Cu toate acestea, unii cercetători avertizează că vintage-ul riscă să devină la rândul său un ciclu rapid de consum. Trend researcher-ul Eike Wenzel vorbește de un fenomen de „fast vintage”, unde hainele sunt cumpărate compulsiv, ghidate de trenduri virale precum „Y2K”, mai degrabă decât de nevoia reală sau de calitate.
Chiar și așa, entuziasmul pentru vintage și second-hand este văzut ca un pas pozitiv spre un consum mai responsabil. „Oamenii realizează beneficiile calității și preferă second-hand în locul fast fashion-ului, pe termen lung”, subliniază Herbort.
