Multe subiecte vor fi abordate la a 27-a Conferință ONU privind schimbările climatice care va avea loc la Sharm El-Sheikh, Egipt, în perioada 6-18 noiembrie 2022 – de la finanțarea tranziției către energia curată, la protejarea pădurilor lumii și pregătirea orașelor pentru viitor – însă câteva dintre acestea vor fi în centrul atenției, notează Reuters.
La discuțiile COP26 de anul trecut, din Glasgow, țările au convenit pentru prima dată să „reducă treptat” producția de cărbune și anumite subvenții pentru combustibili fosili. De asemenea, în cadrul unor acorduri secundare voluntare au fost prezentate planuri de reducere a finanțării combustibililor fosili și de limitare a emisiilor de metan, care încălzesc planeta, în special de către industria combustibililor fosili și sectorul agricol.
Însă perturbările energetice cauzate de războiul din Europa au determinat mai mulți membri ai Uniunii Europene să redeschidă sau să prelungească durata de viață a centralelor pe cărbune și să blocheze transporturile de gaz natural lichefiat (GNL). Între timp, China continuă să pornească noi mine de cărbune, iar Vietnamul și Indonezia încearcă să stimuleze producția de cărbune.
Regresul marilor economii în ceea ce privește promisiunile lor de a renunța la combustibilii fosili a determinat unele națiuni, în special din Africa, să ceară recunoașterea oficială a faptului că ar trebui să li se permită să își dezvolte rezervele de combustibili fosili. Acest lucru va fi probabil evident în declarațiile de deschidere ale liderilor africani la COP27.
În calitate de gazdă a COP27, Egiptul a pus în centrul atenției problema despăgubirilor pentru pierderile cauzate de dezastrele legate de climă. Dezbătută de ani de zile, această chestiune nu a făcut niciodată parte din agenda oficială a discuțiilor ONU, deoarece țările bogate s-au opus creării unui mecanism de finanțare care ar putea însemna recunoașterea daunelor climatice istorice provocate.
Frustrate de eșecul națiunilor bogate de a respecta promisiunile de finanțare pentru climă din trecut, țările în curs de dezvoltare sunt unite în acest an în a cere crearea unui fond pentru pierderi și daune. Statele Unite și Uniunea Europeană s-au arătat mai deschise la o discuție serioasă, dar rămân reticente față de crearea unui fond.
Înaintea COP27, Washingtonul a declarat că ar trebui să se pună accentul pe găsirea altor finanțări pentru climă care pot fi folosite pentru despăgubiri și pe reformarea băncilor multilaterale de dezvoltare (MDB) pentru a răspunde mai bine la criza climatică.
Voci la nivel înalt au cerut o regândire a instituțiilor financiare internaționale. La reuniunile anuale ale Băncii Mondiale de luna trecută, Statele Unite și Germania au solicitat „o reformă fundamentală” a băncilor pentru a răspunde provocărilor, inclusiv schimbărilor climatice, la scară globală.
Unii reformatori cer mai multe granturi și împrumuturi în condiții avantajoase, care ar evita ca țările cu venituri mici și mijlocii să fie nevoite să plătească rate ridicate ale dobânzii.
În cadrul COP26 de anul trecut, țările au promis să își „revizuiască și să își consolideze” planurile naționale privind clima, denumite contribuții determinate la nivel național sau NDC, până la sfârșitul acestui an, pentru a se asigura că acestea sunt aliniate la obiectivul Acordului de la Paris de a preveni încălzirea globală cu peste 1,5 grade Celsius față de temperaturile preindustriale. Însă raportul de sinteză al ONU de luna trecută privind NDC-urile prezentate în acest an arată că doar 24 de țări din 194 și-au actualizat planurile.
Printre țările care și-au îmbunătățit angajamentele de la COP26 se numără Indonezia și Coreea de Sud, precum și Australia, care s-a angajat să reducă emisiile cu 43% până în 2030 față de nivelurile din 2005. Se așteaptă ca Chile, Mexic, Turcia și Vietnam să anunțe, de asemenea, noi planuri.
Alte subiecte importante la COP27
Peste 100 de țări s-au angajat anul trecut să pună capăt defrișărilor până în 2030. Printre susținători s-au numărat Brazilia, Indonezia și Congo, care au împreună peste 80% din pădurile tropicale rămase la nivel mondial.
Totuși, pentru a atinge acest obiectiv, suprafața defrișată ar trebui să se reducă cu 10% în fiecare an față de cea acoperită în 2020. În schimb, defrișările au scăzut anul trecut cu doar 6,3%, potrivit Platformei Forest Declaration, care urmărește progresele înregistrate pentru atingerea obiectivului.
Defrișările din Amazon au atins anul trecut cel mai ridicat nivel din 2006, iar datele guvernamentale preliminare sugerează că au crescut cu încă 23% în primele nouă luni ale anului 2022.
Indonezia a înregistrat o încetinire a defrișărilor începând cu 2016. Dar Congo, care promisese să îmbunătățească măsurile de protecție a pădurilor după COP26, a anunțat în schimb planuri de a interveni în zone de pădure tropicală virgină pentru forarea de petrol și gaze.
Până în prezent, 119 țări și blocuri, inclusiv Statele Unite și Uniunea Europeană, s-au alăturat promisiunii COP26 de a reduce emisiile de metan cu 30% față de nivelurile din 2020 până în 2030. Însă numai 15 dintre acestea au prezentat planuri concrete în acest sens, potrivit unui raport publicat recent de World Resources Institute.
Se așteaptă ca mai multe țări să prezinte strategii privind metanul la COP27. De asemenea, China ar putea oferi o actualizare a planului său de a începe monitorizarea emisiilor de metan – o promisiune făcută în cadrul acordului dintre SUA și China anunțat la Glasgow.
Accentul pus pe metan vine în contextul în care Organizația Meteorologică Mondială a avertizat cu privire la cel mai mare salt anual al concentrațiilor de metan în 2021 de când a început monitorizarea, în urmă cu aproape 40 de ani.
Foto credit: UN
