Jumătate din arborii urbani se află în afara „zonei de confort”. Viitoarele plantări trebuie să țină cont de rezistența la schimbările climatice

Arborii și arbuștii de pe străzi, din parcuri, din pădurile urbane și alte spații publice oferă o serie de beneficii vitale în orașe, unde se află peste jumătate din populația lumii. Pe lângă conectarea oamenilor cu natura, aceștia atenuează efectele negative ale schimbărilor climatice, de exemplu prin contracararea temperaturilor ridicate și prin sechestrarea carbonului.

Schimbările climatice reprezintă însă o amenințare pentru arborii din mediul urban, din ce în ce mai vulnerabili la valurile de căldură cu o severitate și frecvență care se preconizează că va crește. Acest lucru reprezintă nu numai o pierdere a beneficiilor ecosistemice pentru locuitorii din mediul urban, ci și a investițiilor.

Este limpede că înverzirea urbană trebuie mai bine planificată ținând cont de condițiile climatice viitoare. De exemplu, trebuie să luăm în considerare plantarea de specii rezistente la secetă și să ne bazăm mai puțin pe irigații, iar pepinierele trebuie să conștientizeze, de asemenea, acest aspect.

Un studiu global publicat recent a analizat riscurilor climatice pentru pădurile urbane, evaluând vulnerabilitatea a 3129 de specii de arbori și arbuști plantați în 164 de orașe din întreaga lume. Cercetătorii au folosit baza de date Global Urban Tree Inventory pentru a obține date despre arborii și arbuștii prezenți în aceste orașe și au analizat modul în care fiecare oraș ar fi expus la schimbările climatice, folosind aceste informații pentru a estima vulnerabilitatea arborilor la schimbările de temperatură și de precipitații. Analiza s-a axat pe un scenariu pentru 2050 bazat pe o proiecție a Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC). Aceasta prevede o creștere a temperaturii medii de 2,2°C până în 2100, comparativ cu 2005. Conform acestei proiecții, orașele situate mai aproape de ecuator vor înregistra scăderi mari ale precipitațiilor, în timp ce orașele situate la latitudini mari din emisfera nordică vor fi supuse celor mai mari creșteri de temperatură.

Analiza cercetătorilor a arătat că multe specii care cresc în orașe se confruntă deja cu condiții în afara „marjei de siguranță” sau pe care le tolerează de obicei, așa cum indică aria lor de răspândire geografică naturală. De exemplu, 15% dintre specii au fost supuse unor temperaturi maxime în afara celor la care sunt adaptate în mod natural, iar o cincime au fost supuse unor precipitații scăzute în sezoanele secetoase, dincolo de marja lor de siguranță. Îngrijorător este faptul că, pentru unele orașe, inclusiv Barcelona, analiza arată că toți copacii plantați în prezent se află deja într-un climat nesigur pentru ei.

Multe dintre speciile aflate în pericol au o marjă de siguranță îngustă (vor atinge limitele toleranței lor naturale la o mică schimbare a temperaturilor sau a precipitațiilor). Acesta e cazul a aproximativ 40% dintre speciile incluse în studiu, care au depășit aceste limite.

Între timp, peste jumătate dintre speciile plantate se confruntă în prezent cu temperaturi medii anuale (56%) și precipitații (65%) care depășesc condițiile din aria lor de răspândire geografică, în cel puțin unul dintre orașele în care sunt plantate. Până în 2050, se preconizează că aceste proporții vor crește la 76% și, respectiv, 70%.

În orașele în care sunt plantați în prezent, se preconizează că două treimi dintre speciile de arbori vor fi expuse riscului încălzirii și schimbărilor în precipitațiile anuale până în 2050, afirmă cercetătorii. Riscul este cel mai mare în orașele cu latitudine joasă, precum New Delhi, India, și Singapore, unde se preconizează că toate speciile vor fi vulnerabile la aceste schimbări. Doar 62 din cele 3129 de specii evaluate (2%) nu au fost expuse niciunui risc din cauza vreunei variabile climatice, în niciun oraș.

Asigurarea stabilității pe termen lung a arborilor urbani și a beneficiilor pe care aceștia le oferă depinde de identificarea și utilizarea celor mai rezistente specii rezistente la schimbările climatice, spun cercetătorii. Irigarea poate fi o soluție benefică pentru arbori, dar bazarea pe astfel de acțiuni de gestionare poate fi costisitoare sau nepractică, mai ales în contextul unor secete și valuri de căldură mai frecvente. Plantarea arborilor cei mai adaptați la condițiile climatice este cea mai bună modalitate de a le asigura supraviețuirea fără intervenții.

Cercetătorii recunosc faptul că măsurarea prezenței speciilor nu ține cont de toți factorii care influențează distribuția. Condițiile de creștere adecvate sunt influențate, de asemenea, de microclimat, sol și concurență, de exemplu. În plus, condițiile din orașe pot fi benefice sau negative pentru creșterea arborilor, dar acest aspect nu este analizat în acest studiu – deși cercetătorii spun că monitorizarea creșterii arborilor în mediul urban ar putea oferi informații utile.

Articol publicat de Direcția Generală Mediu din cadrul Comisiei Europene. Traducere și adaptare

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Prev
O echipă de studenți de la Universitatea Babeș-Bolyai, în finala globală SAS Curiosity Cup, cu un proiect privind defrișările din munții României

O echipă de studenți de la Universitatea Babeș-Bolyai, în finala globală SAS Curiosity Cup, cu un proiect privind defrișările din munții României

O echipă de studenți de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca s-a

Next
Anglia vrea să interzică din 2024 șervețelele umede cu fibre din plastic

Anglia vrea să interzică din 2024 șervețelele umede cu fibre din plastic

Secretarul de stat pentru Ministerul Mediului, Alimentației și Afacerilor Rurale

You May Also Like