Poluarea aerului este mai periculoasă pentru sănătatea oamenilor decât fumatul sau alcoolul, Asia de Sud fiind regiunea cea mai afectată de pe glob, potrivit unui studiu de referință, citat de AFP, publicat marți.
Cu toate acestea, nivelul de finanțare alocat acestei provocări reprezintă o fracțiune din fondurile dedicate combaterii bolilor infecțioase, a arătat cercetarea realizată de Institutul de Politici Energetice de la Universitatea din Chicago (EPIC).
Raportul său anual Air Quality Life Index (AQLI) a arătat că poluarea aerului cu particule fine – care provin în principal din emisiile vehiculelor și cele industriale și incendii de vegetație – rămâne „cea mai mare amenințare externă la adresa sănătății publice”.
Dacă lumea ar reduce permanent acești poluanți pentru a respecta limita orientativă a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), o persoană obișnuită ar adăuga 2,3 ani la speranța de viață, potrivit datelor colectate la nivelul lui 2021.
Particulele fine sunt legate de bolile pulmonare, bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și cancerul.
Prin comparație, consumul de tutun reduce speranța de viață la nivel mondial cu 2,2 ani, în timp ce malnutriția infantilă și maternă este responsabilă de o reducere de 1,6 ani.
Asia și Africa suportă cea mai mare povară, având și unele dintre cele mai slabe infrastructuri pentru a furniza cetățenilor date exacte și în timp util, precum și cele mai mici finanțări pentru combaterea poluării aerului.
„Există o deconectare profundă între zonele în care poluarea aerului este cea mai gravă și cele în care noi, la nivel colectiv și global, alocăm resurse pentru a rezolva problema”, a declarat pentru AFP Christa Hasenkopf, director al programelor privind calitatea aerului la EPIC.
Dacă în cazul unor boli, precum HIV/SIDA, malaria și tuberculoza, există un parteneriat internațional de finanțare care deblochează anual 4 miliarde de dolari, poluarea aerului nu se bucură de aceeași atenție.
„Cu toate acestea, poluarea aerului răpește mai mulți ani din viața unei persoane obișnuite în RDC (Republica Democrată Congo) și Camerun decât HIV/SIDA, malaria și alte amenințări la adresa sănătății”, se arată în raport.
La nivel global, Asia de Sud este regiunea cea mai afectată. Bangladesh, India, Nepal și Pakistan sunt, în ordine, primele patru țări cele mai poluate.
Locuitorii din Bangladesh, unde nivelurile medii de particule în suspensie PM2,5 sunt de 74 micrograme pe metru cub, ar câștiga 6,8 ani de viață dacă acestea ar fi aduse la nivelul de 5 micrograme pe metru cub, conform recomandărilor OMS.
Între timp, capitala Indiei, Delhi, este „cel mai poluat megaoraș din lume”, cu o medie anuală de poluare cu particule de 126,5 micrograme pe metru cub.
China, pe de altă parte, „a avut progrese remarcabile în ceea ce privește războiul său împotriva poluării aerului”, care a început în 2014, a declarat Hasenkopf.
Poluarea sa atmosferică a scăzut cu 42,3 la sută între 2013 și 2021. Dacă această evoluție se menține, cetățeanul chinez obișnuit va putea trăi cu 2,2 ani mai mult.
În Statele Unite, acțiuni legislative precum Clean Air Act au contribuit la reducerea poluării cu 64,9% din 1970, ajutându-i pe americani să câștige 1,4 ani de speranță de viață.
Însă amenințarea tot mai mare a incendiilor de vegetație – legată de temperaturile mai ridicate și de condițiile de secetă prelungite cauzate de schimbările climatice – provoacă creșterea gradului de poluare din vestul Statelor Unite până în America Latină și Asia de Sud-Est.
De exemplu, în sezonul istoric al incendiilor de vegetație din statul California, din 2021, în comitatul Plumas s-a înregistrat o concentrație medie de particule fine de peste cinci ori mai mare decât cea recomandată de OMS.
Cât privește Europa, există diferențe puternice între Europa de Vest și Europa de Est, Bosnia fiind cea mai poluată țară de pe continent.
Sursa foto: Unsplash
