Costul ciclului de viață al plasticului este de până la zece ori mai mare în țările cu venituri mici decât în cele bogate, în mare parte din cauza lipsei de infrastructură de gestionare a deșeurilor, care face ca plasticul să sufoce mediul înconjurător.
Aceasta este concluzia unui nou studiu publicat săptămâna aceasta de WWF și citat de publicația edie.
Organizația de mediu estimează că în țările cu venituri ridicate costul total pe durata de viață a unui kilogram de plastic este de aproximativ 19 dolari. Aceste costuri includ nu doar aprovizionarea, fabricarea și eliminarea plasticului, ci și costurile externalizate pentru mediu și sănătatea umană pe tot acest traseu.
Cu toate acestea, în țările cu venituri mici sau medii, acest cost crește de opt ori, ajungând la 150 de dolari. În națiunile cu cea mai proastă infrastructură de gestionare a deșeurilor, aceste costuri pot ajunge până la 200 de dolari pe kilogram.
Raportul subliniază faptul că țările în curs de dezvoltare nu dispun de resursele tehnice și financiare necesare pentru a extinde rapid infrastructura de gestionare a deșeurilor pe măsura creșterii consumului și e puțin probabil ca guvernele să pună presiune asupra companiilor și altor țări în caz de poluare.
Raportul arată cum poluarea cu plastic este legată inclusiv de veniturile reduse ale populației din aceste țări. De exemplu, pliculețele de unică folosință sunt populare pentru produsele de curățare și de îngrijire personală în țările cu venituri mici și medii, deoarece le oferă oamenilor acces la cantități mici de produse la prețuri reduse.
În plus, unele națiuni cu venituri mici și mijlocii consideră că importul de deșeuri de plastic reprezintă un impuls economic, chiar dacă nu au capacitatea de a le gestiona în mod corespunzător. Alte țări, printre care Vietnamul, au în vedere interzicerea totală a importurilor.
Tot în această săptămână, organizația Tearfund a avertizat că Africa Subsahariană va produce de aproape șase ori mai multe deșeuri de plastic în 2060 decât în 2019, asta fără a se lua în calcul potențialele importuri de deșeuri.
În prezent, în fiecare minut, în regiune sunt aruncate sau arse în mod deschis suficiente deșeuri de plastic pentru a acoperi un teren de fotbal.
Tearfund și WWF au publicat noile statistici în contextul apropriatei runde de negocieri pentru elaborarea unui tratat global cu caracter obligatoriu, menit să pună capăt poluării cu plastic. Negociatorii se vor reuni la sediul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu din Nairobi, Kenya, în perioada 13-19 noiembrie, pentru aceste discuții, cunoscute sub numele de INC-3.
Tearfund pledează pentru includerea în tratat a unor obiective obligatorii de reducere a producției de plastic și de intensificare a reutilizării.
Negociatorii au convenit deja că tratatul ar trebui să acopere întregul ciclu de viață al plasticului, inclusiv producția, în ciuda opoziției puternice a industriei petrochimice și a unora dintre națiunile care produc cele mai multe materiale plastice. Nu s-a convenit încă dacă obiectivele vor fi globale sau dacă națiunilor li se va permite să își stabilească propriile obiective, echitabile, în acord cu progresul făcut.
ONU își propune ca tratatul final să fie ratificat în 2024. Organizația Națiunilor Unite a declarat că ar fi posibil să se reducă ratele globale de poluare cu plastic cu 80% până în 2040 și să se obțină economii de costuri de peste 4,5 miliarde de dolari în acest proces. Acest lucru ar necesita schimbări majore de politici și ajustări ale pieței.
Foto: WWF-Vietnam / Denise Stilley
