În perioada 2014-2020, Comisia Europeană a gestionat diverse programe de sprijinire a proiectelor de tip ”smart city”. Unul dintre aceste programe, numit „Lighthouse”, care face parte din programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020, a sprijinit 120 de orașe din 24 de state membre, printre care Barcelona, Dresda, Rotterdam și Viena.
Pentru perioada curentă (2021-2027), inițiativa emblematică a Comisiei în acest domeniu este misiunea din cadrul programului Orizont Europa intitulată „Orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei”, al cărei obiectiv este de a susține 100 de orașe din UE să atingă neutralitatea climatică până în 2030 și să servească drept modele astfel încât toate orașele din UE să le poată urma exemplul până în 2050.
Un raport publicat recent de Curtea de Conturi Europeană (ECA) a evaluat dacă programul Lighthouse și-a atins obiectivele și a ajutat orașele din UE în eforturile lor de a deveni mai inteligente și dacă Comisia a aplicat învățămintele desprinse în urma acestuia la misiunea privind orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei. Astfel, Curtea a urmărit să contribuie la punerea în aplicare a acestei noi inițiative a UE, în contextul evaluării intermediare prevăzute pentru 2023.
Concluzia de ansamblu a Curții este că programul Lighthouse, cu o valoare de aproximativ 400 de milioane de euro, a ajutat orașele în eforturile lor de a implementa soluții de tip ”smart city” și de a deveni mai inteligente. Pe de altă parte însă, lipsa de coordonare între inițiativele UE și finanțarea publică și privată poate frâna adoptarea pe scară mai largă a acestor soluții dincolo de orașele participante.
Conform constatărilor Curții, Comisia a conceput în mod adecvat programul Lighthouse și a sprijinit proiectele din cadrul acestuia, răspunzând nevoilor orașelor din UE și ale altor părți interesate consultate. Cu toate acestea, din cauza lipsei unor indicatori, a unor ținte și a unor planuri adecvate de evaluare a replicării soluțiilor dezvoltate de proiecte, Comisia nu poate măsura în mod corespunzător impactul de ansamblu al programului.
S-a constatat că proiectele Lighthouse închise au obținut rezultate pozitive și au atins majoritatea țintelor preconizate. Ele s-au confruntat însă cu provocări în ceea ce privește implicarea cetățenilor, care au antrenat modificări și întârzieri în unele cazuri.
Curtea a observat că, în condițiile nivelului actual de coordonare între proiectele Lighthouse și misiunea privind orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, soluțiile dezvoltate de proiecte nu pot fi exploatate și replicate pe deplin. În plus, deși misiunea are drept scop coordonarea diferitor inițiative ale UE în domeniul orașelor inteligente și al dezvoltării urbane, nu este clar ce finanțare este disponibilă și este prea devreme pentru a se evalua impactul misiunii.
Raportul Curții face în acest context o serie de recomandări, toate acceptate de Comisie:
- Recomandarea 1 – evaluarea capacității de finanțare a orașelor participante la misiune și acordarea de sprijin acelora care se confruntă cu dificultăți de finanțare (data țintă pentru punerea
- Recomandarea 2 – asigurarea implicării adecvate a cetățenilor în viitoarele proiecte demonstrative urbane;
- Recomandarea 3 – evaluarea de către Comisie a replicării proiectelor Lighthouse;
- Recomandarea 4 – asigurarea unei mai bune coordonări între programul Lighthouse și misiunea privind orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei derulată în cadrul Orizont Europa.
Context
Orașele inteligente pot aduce beneficii cetățenilor și întreprinderilor prin reducerea amprentei lor de carbon și prin transformarea proceselor și a serviciilor tradiționale cu ajutorul tehnologiei. De exemplu, un oraș inteligent urmărește să asigure o mai mare receptivitate a serviciilor sale, să amelioreze siguranța în spațiile publice și, în același timp, să îmbunătățească transporturile, gestionarea apei și a deșeurilor, iluminatul stradal și încălzirea clădirilor.
Se estimează că valoarea investițiilor de care orașele au nevoie pentru a atinge neutralitatea climatică depășește cu mult finanțarea pe care UE o poate pune la dispoziție. Conform estimărilor, 100 de orașe europene cu o populație medie de 100.000 de locuitori ar trebui să investească 96 de miliarde de euro pentru a deveni neutre din punct de vedere climatic până în 2030.
Foto: macrovector – freepik
